Pagini

duminică, 28 iunie 2015

Agentul 00ANAF


Vă jur: are față și atitudine de mafiot școlit la fără frecvență. La învățământ de la distanță. Trecut clasa cu cinciul ăla, cât de mic, tot mai bun decât nimic. Și bască are. Nu se știe - în iunie poate bate soarele prea tare, poate plouă. E bine să fie o bască de stofă, acolo. Stă pe cap, nu doare.




Cămașa căcănie a uniformei de ANAF stă să pleznească. A mâncat bine, la prânz. De fapt, a mâncat mult, că au prânzit la soacră și asta e cu postul... Dar, hm, chiar nu se aștepta să'l trimită pe teren. Cine ar face așa ceva? Oameni fără nimic sfânt! Da' de'acu', dacă tot l'au pus pe drumuri...
Calcă apăsat de parcă ar fi cioburi pe podea și merge crăcănat, ca o lesbiană motoristă care vrea să pară bărbat și-și imaginează că are două perle între picioare.
A intrat în control duminică seara. Pe la 6, așa. Duminică. Seara. A intrat în tavernă și s'a așezat la prima masă, întâmplător ceva mai ascunsă. Nu i se vede fața din dosul unui rododendron pitic și al unui felinar. El, în schimb, vede tot ce mișcă. Și mișcă. Lumea, pe aci, se știe, se mută de la o masă la alta, se hăhăie, se spun bancuri de autobază, se'njură cartonașul galben în plus pus la pariuri ieri seară, Gicăăă, trimite'l pe ăla micu' cu un pahar de gheață...
I se aduc registre, unul după altul, mai cere niște foi, scoate pixul, notează ceva în agendă, la naiba, la mesele de alături lumea are tablete și laptopuri, el, agentul secret 00ANAF, scrie în agenda aia cu colțuri roase rămasă din 2012. Îi cheamă pe rând pe angajați. Câte ore muncesc, își cunosc colegii, așa, măcar doi-trei, după nume, nea Gică și mai cum.năla micu' e de vreo lună aici. Nu știe multe, e mereu speriat. Acuma, că a venit agentu' de la fisc, e și maiși. De regulă trebuie să'l tragi de mânecă, o fi autist, drogat sau surd? Stă, acum, față'n față cu agentul și'și pune aparat auditiv. Aha! De ținut minte, ăla micu' e hipoacuzic, săracu'.
Perceptorului nu'i pasă, el are un set de întrebări, un fel de chestionar, ca la școala de șoferi, un punctaj, ca postacii de partid. Competează niște borderouri, pune o amendă, a găsit el ceva, nu se putea fără, se ridică, salută militărește de jur împrejur, lumea de pe la mese îl înjură printre dinți, nu de alta dar mai e un pic pân'se gată postul, nu se cade să'ți faci păcat, doamne, iartă'mă, uite'l, s'a dus, sper să nu se'ntoarcă iar peste o oră, e duminică, fratele meu, duminică seara, mă, cum să vină duminică seara, jigodiile... Ptiu, doamne, iartă'mă!
Iar au ratat momentul, cââât pe ce, dacă ajungeau o oră mai devreme, zdrențele, muci ne făceau, muci, mă'nțelegi?
Ia zi, ce'ți dau?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu