Pagini

joi, 24 septembrie 2009

Profesionistul

Azi e o zi d'aia, tic-tac-tic-tac. Poate o să se mai calmeze spre seară.
Şi, totuşi, nu pot trece peste ziua de astăzi fără să'mi promit că, într'o zi, la bătrâneţe, poate, ca'n filmul Profesionalac, Sprâncenatu' o să se trezească la uşă cu unul (eu) care'o să'i puie în braţe un teanc întreg şi'o să'i spuie "astea's operele tale complete!".
"Dar eu n'am scris nimic, niciodată", o să se mire Sprâncenatu'.
"Nu, în afară de mailuri scurte cu replici geniale!", îi voi spune eui şi voi pleca de unde am venit.
Să se bucure că, altfel decât în Profesionalac, cel care îi va face acest cadou nu este un securist a cărui singură misiune în viaţă a fost să îl urmărească pe profu' de filosofie şi care, cu stricteţe, i'a transcris toate discursurile.

Aş vrea să vă arăt una dintre ele, scrise astăzi, da'i o chestie personală, între el şi mine. Să'mi trăieşti, finule!

Haide, majstore, sviraj muzika:


4 comentarii:

  1. Bai, da' al dracu' Sprancenatu' asta, mama lui!

    Sa-mi traiesti, nasule!
    :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Bai, da luati-va o camera. Video. Si faceti si un film :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Camera? Video? Film? Dorule, tu nu stii ca pe noi ne intereseaza, de fapt, fotografia?

    RăspundețiȘtergere