Pagini

duminică, 4 octombrie 2009

42,195 kölnometri

În clipa următoare izbucneau în plâns. Priveau cerul, arătau cu degetul spre nesfârşitul de deasupra şi încercau să îşi menţină relaţia tradiţională cu pământul dedesubt.
Aş fi curios ce promisiuni şi'or fi făcut, ce pariuri interioare au încheiat înainte de a porni să alerge zeci de kilometri fără să aştepte vreo altă recompensă decât bucuria de a termina cursa, sub un cronometru care indica ceva minute peste şase ore de la start.
Mai târziu, spre seară, în Papa Joe's, la una dintre mesele de lângă scenă, am văzut un domn putrând la gât medalia de concurent care a alergat maratonul de la Köln până la linia de sosire. M'am oprit în faţa lui, mi'am scos şapca, am îndreptat'o spre medalie şi i'am spus "Respekt für das!". A ridicat paharul de Kölsch şi mi'a mulţumit. And the band beginned to play...

2 comentarii: