Pagini

marți, 27 octombrie 2009

Mythbusters, fără Adam şi Jamie

Ştim cu toţii că maşinile de spălat mănâncă şosete. Altfel nu se explică atâtea şosete ajunse dopuri în ţevile neastupate din ziduri sau zdrenţe de şters buşonul rezervorului de motorină.

Mi'am băgat rufele în maşina asta de spălat şi am lăsat lucrurile să se întâmple. Le'am scos şi le'am pus la uscat. Apoi, spre seară, am strâns ce era de strâns. Inclusiv perechea de şosete care face subiectul povestirii. Pereche, am spus? Dar unde e perechea? O fi rămas pe terasă, când am cărat uscătorul, convins c'o să plouă, uite'acuş. Dar nu'i.
De jur împrejurul uscătorului nu'i.
Nici în buzunarul jeanşilor n'a ajuns şi nici în gluga bluzei de trainig nu s'a aciuiat.
Poate că n'am scos'o din maşina de spălat. Dar nu... nu e nici acolo. Şi din cuva maşinii de spălat nu avea cum să fugă singură. Cuva e un trunchi de cilindru cu găurele micuţe, mult prea micuţe pentru a se putea scurge şosetele - doar dacă nu cumva se transformă în tăieţei. Dar dacă, totuşi, se preling din cuvă şosetele, nu ar trebui să se întâmple o tragedie? De exemplu, s'ar încolăci pe tambur; sau s'ar încinge pe motor şi... Ah, nu'mi mai aduceţi aminte cum am vrut să mă joc de'a naveta spaţială cu maşina nouă de spălat Albalux a mamei şi am răsucit de butoane de s'a încălzit motorul. Dar cum lucrurile nu obişnuiau să mă ţină prea mult, m'am plictisit şi am plecat din spălătoria de vară în căutarea unei pisici pe care s'o arunc în sus, ca să mă lămuresc , o dată pentru totdeauna, că nu m'au minţit când mi'au zis că mâţele cad mereu în picioare.
Şi s'au încins nişte rufe lăsate acolo, în maşina de spălat, în aşteptarea unui moment liber dedicabil spălatului ufelor. A urmat o alertă generală, iscată de fumul gros şi negru ce răzbătea spre curte din direcţia spălătoriei de vară. Nu ştiu dacă vreuna dintre piesele maşinii, noi, cum spuneam, a mai putut fi folosită ca piesă de schimb de vecinul care se pricepea la reparat electrocasnice.
Acuma, dacă mă gândesc bine, mă întreb ce avere o mai fi având George Lucas; nu de alta dar când am făcut trăznaia, tocmai văzusem Războiul Stelelor şi aş putea să'l dau în judecată pentru că, iaca, s'a jucat cu mintea unui copil nevinovat, naiv, credul, inocent, un îngeraş care...

Dar să revenim la păerechea de şosete. Carevasăzică, am renunţat să mai caut jumătatea lipsă dar, cel puţin, mă puteam duce liniştit la culcare, convins că, da!, mitul nu a fost zdrobit ci, dimpotrivă, e clar, se confirmă: maşinile de spălat mănâncă şosete.

Dar cum e îmcă destul de devreme şi mai am de tradus la scripturile câtorva documentare pe care sper să le pot preda înainte de a primi vizită din România, aş putea să mai pun o tură la spălat. Rufele colorate, de exemplu. Zis şi făcut: le scot din coş, una câte una şi tot una câte una îşi află locul în celebra cuvă. Până când, la un moment dat, un întreg univers mi se prăbuşea, implozând, de'a dreptul. Acolo, în coşul de rufe din rafie vopsită albastru, printre tricouri şi chiloţi (da, şi poetul poartă chiloţi şi dacă şi poetul poartă, de ce n'aş purta şi eu?), lângă alte şosete şi prosoape, se iveşte ea! Bucata lipsă din perechea de şosete care mi'a măcinat clipele swrii de octombrie târziu...

Ce a urmat a fost o dramă. O suferinţă interioară care ar putea să lase urme adânci în sufletul între timp îmbătrânit al nevinovatului copil care, manipulat de George Lucas, era să dea foc, într'o zi dintr'o altă vară, casei părinteşti. Eu chiar credeam că există o explicaţie pentru atâtea şosete ajunse, cum spuneam, zdrenţe de şters buşonul rezervorului de motorină pe motiv de nepereche!
Eu chiar credeam că maşinile de spălat MĂNÂNCĂ ŞOSETE!

Aş putea rămâne traumatizat şi vouă - dacă aţi ajuns cu lectura până aici - chiar vă place! Am fost atât de tulburat încât, în timp ce am scris (cu un deget de la mâna stângă) această postare, am mâncat o pungă de c(h?)ipsuri şi două pahare de îngheţată nocciola.

PS: traducând eu scripturile acelor documentare am descoperit ceva deosebit. Luaţi de puneţi în background şi ascultaţi!


Paul Van Dyk & Band - The Planets Reloaded/Paavo Jarvi

werztbrat | MySpace Video


4 comentarii:

  1. :))))
    numai tu puteai sa scrii asa ceva... eu tot cred ca masina de spalat mananca sosete; am un snop de sosete, legat cu o soseta 3/4 (ramasa si ea fara pereche), care-si asteapta perechile de luni de zile...eu zic ca degeaba le mai tin; daca si chilotii erau formati din doua bucati? :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Ba dispar. N-ai vazut in "Terminator 2" robotul ala care se batea cu Arnold? Asa fac si sosetele: se scurg prin gaurele si se recompun prin casele altora. :D

    Io zic ca vizitatorii din Romania or sa fie intelegatori si ca nu tre' sa te opintesti cu scripturile. Nici macar scriptúrile nu merita prea multa bataie de cap.

    RăspundețiȘtergere
  3. ba io zic să se termine odată cu scripturile ălea, să se'ncingă oamenii şi să se veselească şi ei ca lumea!

    RăspundețiȘtergere
  4. Cristian, sa stii ca demult am aflat ca nu masinile de spalat sunt de vina. Sunt niste spiridusi care fura sosete. Cate una.
    Nu am aflat niciodata daca le fura din masina de spalat sau dupa ce le scot. Dar le fura sigur..

    Am sa stau intr-o zi sa-i prind cand apar sa fure soseta...

    RăspundețiȘtergere