Există un oraş. München. Miunşăn, cum i se mai spune pe la noi.
Italienii îi spun Monaco di Baviera. Cum ar veni, un fel de Monaco din Bavaria. Că dacă nu le sună citibil ü renunţă la tot cuvântul.
Italienii ăştia sunt o naţie care a fost cândva mare. Inclusiv prin cultură şi artă. Chestie care le'a rămas în sânge până sângele a prins a se dilua peste tot în lume sub forma de McPopCulture. Şi, ca să nu se dilueze de tot, publică, din când în când, nişte enciclopedii, pe gustul şi înţelesul generaţiei to go. Un fel de McEnciclopedii, până la urmă. Fast-culture, cum ar veni.
Pe una dintre aceste colecţii enciclopedice a (pre)luat'o Adevărul, ziar cu pretenţii quality - după chipul şi asemănarea ecrivain-ului Gregoar - şi a dat'o spre traducere unei firme care nu traduce cuvinte ci comunică idei.
Scrie în ediţia italiană dedicată lui Monet, în seria Pictori de geniu, că, undeva în timpul vieţii pictorului, s'a produs la Monaco o secesiune? Scrie. Atunci Monaco scriem. Probabil că e vorba despre vreo secesiune faţă de Franţa, nu? Că d'aia are Monte Carlo principe şi nu un biet şi amărât de călăreţ albastru.
Şi, apoi, scrie că Hitler a dat, în 1923, un puci la Monaco? Scrie. Atunci Monaco scriem! Sigur că Bierhalle asta nu e tocmai un cazinou, da', iaca, dacă nu scrie nimic despre asta în ediţia italiană... Şi dacă pâine scriem, pâine citim.
Cultura asta, un fel de slot machine. Că, vorba aia, tragi şi'ţi iese un Manet, un Monet şi, poate, un Monaco pe post de jocker.
Italienii îi spun Monaco di Baviera. Cum ar veni, un fel de Monaco din Bavaria. Că dacă nu le sună citibil ü renunţă la tot cuvântul.
Italienii ăştia sunt o naţie care a fost cândva mare. Inclusiv prin cultură şi artă. Chestie care le'a rămas în sânge până sângele a prins a se dilua peste tot în lume sub forma de McPopCulture. Şi, ca să nu se dilueze de tot, publică, din când în când, nişte enciclopedii, pe gustul şi înţelesul generaţiei to go. Un fel de McEnciclopedii, până la urmă. Fast-culture, cum ar veni.
Pe una dintre aceste colecţii enciclopedice a (pre)luat'o Adevărul, ziar cu pretenţii quality - după chipul şi asemănarea ecrivain-ului Gregoar - şi a dat'o spre traducere unei firme care nu traduce cuvinte ci comunică idei.
Sarcina noastra a fost redarea corecta a detaliilor specifice fiecarui pictor, epoca sau curent artistic. Traducerea literara, cursiva a reprezentat doar o mica parte a proiectului, adevarata provocare fiind consultarea a numeroase albume de arta, implicarea în adevarate „sesiuni” stiintifice la galeriile virtuale din Spania, Italia, Franta si Statele Unite, organizarea de întrevederi cu specialisti în domeniile artistic si literar. Toate acestea pentru a va putea oferi informatii interesante si corecte într-un limbaj cat mai accesibil.Aşa se laudă traducătorul.
Scrie în ediţia italiană dedicată lui Monet, în seria Pictori de geniu, că, undeva în timpul vieţii pictorului, s'a produs la Monaco o secesiune? Scrie. Atunci Monaco scriem. Probabil că e vorba despre vreo secesiune faţă de Franţa, nu? Că d'aia are Monte Carlo principe şi nu un biet şi amărât de călăreţ albastru.
Şi, apoi, scrie că Hitler a dat, în 1923, un puci la Monaco? Scrie. Atunci Monaco scriem! Sigur că Bierhalle asta nu e tocmai un cazinou, da', iaca, dacă nu scrie nimic despre asta în ediţia italiană... Şi dacă pâine scriem, pâine citim.
Cultura asta, un fel de slot machine. Că, vorba aia, tragi şi'ţi iese un Manet, un Monet şi, poate, un Monaco pe post de jocker.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu