Kamikaze m-a dat la ziar

M-am scos. Sunt celebru. M-au dat la Kamikaze. Or să mă recunoască pe stradă ca pe Dem Rădulescu. Or să mă arate cu degetul - ”uite-l pe ăla, îl știu de la televizor”. Aduc, oarecum, cu ochii lui Rembrandt (că tot făceam vorbire) peste umerii gradienilor din Rondul de noapte. Deși aduc, la o adică, și cu puradeii din Zăbrăuți, când se bagă în fața reporterului sau, țopăind, în spatele lui. „Băăăăăă! Vasileeeeeeeeeeee!”

Treaba stă cam așa:

Acțiunea se petrece pe holul (pod peste Rue de Wiertz) dintre clădirea Altiero Spinelli și treptele către intrarea principală a Parlamentului European de la Bruxelles (cum ar zice reporterii acreditați la Liga Campionilor: „în zona neutră”), undeva prin mai 2010, în după amiaza zilei în care euro-deputații au votat o moțiune prin care cereau Comisiei interzicerea utilizării cianurilor în minerit.

Acum mulți ani, foarte mulți, prin '94 sau '95, pe când (atenție! file din istoria contemporană a presei!) lucram externist la Ziua iar reporterii speciali ai lui Sorin Ovidiu Bălan făceau investigații între două cârciumi bucureștene călare pe scutere, a venit o știre despre niște români prinși la nu știu care graniță și băgați într-un lagăr de transfugi (dacă țin bine minte, i-au prins în Bulgaria, în drum spre Grecia). Am băgat știrea în pagina 5, de externe. Colegul Oscar Stănciulescu, care avea, în seara aceea, ceva responsabilități la prima pagină, a văzut știrea și a băgat-o și el, repede, să fie sigur că n-o pierdem.

În numărul următor din Cațavencu (bunica bună a lui Kamikaze) am fost gratulați de prietenul Mircea Toma, la Poliția Presei, pentru munca în tandem și ni s-a propus drept primă un scuter, pe care să-l folosim împreună, după ce, în prealabil, ne vom fi decis care ia partea cu scut și care pe cea cu uter.

PS: hai, pe bune, acum, dacă tot ați venit până aici, mereți și la postarea de azi dimineață, că n-am scris-o degeaba; și e și cu Amsterdam în ea!

Later edit: „ai o figura de om care se intreaba: Bah, da' io ce caut in poza asta?” - Cătălin dixit.