Singura postare de la acest Mondial

Mondialul de fotbal îi dă dreptate lui Dinu Olărașu: n-ai nevoie de foarte multe să fii fericit.



Pe bune. Uitați-vă la tribunele multelor meciuri anoste. Oamenii ăia au plătit ceva bani să ajungă în Brazilia, să se bucure de (clișeu) sărbătoarea sportului rege, de Brazilia, de dansatoarele ciocolatii, cu nuri onctuoși, de samba pe care le-au văzut la televizor cum își apleacă decolteele abisale peste creșteteșle chelioase ale suporterilor din rândul din față. Și ce primesc?

O Spanie îmbătrânită sub povara propriului prestigiu, o Italie care, oricât s-ar strădui, nu poate ieși din logica antijocului, o Brazilie în care stelele sunt de talia neselcționaților din anii trecuți, o Argentină fricoasă în care vedeta vedetelor se remarcă drept mare salvator împotriva Iranului și a unei Nigerii care, la fel ca mai toate echipele africane, nu e nici pe departe eroul neașteptat cu care ne-am obișnuit. Numai greșelile de arbitraj ce au mai ajutat adrenalinei, anul acesta.

Aseară, la semifinala Olanda - Argentina, am avut impresia că pământul este, de fapt, viața de apoi și am fost trimiși în iad și pedepsiți să stăm cu ochii lipiți de un meci mort și setat să nu se mai termine.

Ce resorturi necunoscute se activează, însă, în momentul în care regizorul plonjează cu una dintre camere pe o mulțime desfigurată de tristețe care, brusc, în clipa în care își vede prăbușirrea reflectată pe ecranul stadionului, uită de tot și se dedă la cele mai neașteptate forme de exprimare a bucuriei? Poate fi mormântarea echipei tale favorite, poate fi înmormântarea fotbalului - nimic nu mai contează.

Paranteză: bine, brazilienii sunt cumva o excepție, acolo fotbalul este însăși ființa națiunii.

Paranteză închisă.

E momentul acela în care simți că ai devenit important: mamaaaaaaaaaaaaaaaa, sunt la televizooooooooooor! Băăăă - zboară coate - uite-ne, băăăăăăăăăăă, fă din mână, băăăăăăăăăăăăăăăăă (trebuie să existe în mai toate limbile o formulă la fel de isteroidă, nu se poate fără)!

Ești parte din istorie. Ești mai mult decât martorul istoriei - i-ai luat istoriei fața. În cele zece secunde ale gloriei tale, tu EȘTI istoria!

Și n-ai nevoie de foarte multe să fii fericit! Din păcate nu știm asta, din păcate uităm mereu, din păcate ne simțim mai confortabil pe cealaltă parte...

PS: o cunoaște cineva pe mămica acestui puști?


Update:
Tocmai am citit aici cea mai bună cronică a meciului Olanda - Argentina:

Sao Paolo (dpo) - Chrrrrrrrrr hrrrrrrrrrrmpf. Chrrrrrrrrr. Mjmjmjm. Chrrrrrrrrr hrrrrr chrrrrrrrrrr. Mhrchrrrrunșpemetrischrrrrrrrr chrrrrrrr. Hrmrmrmrmrmrmrmrrm. Chrrrrrrrrr hrrrrrrr chrrrrrr.
Chrrrrrrrrr hrrrrrrr chrrrrrr. Sooommmmmn. Chrrrrrrrrr hrrrrrrr chrrrrrr. Soooomn. Chrrrrrrrrr hrrrrrrrrrrmpf. Chrrrrrrrrr hrrrrr chrrrrrrrrrr. Hrmrmrmrmrmrmrmrrm. Messi. Hrmrmrmrmrmrmrmrrm. Chrrrrrrrrr. Chrrrrrrrrr. Mjmjmjm. Chrrrrrrrrr hrrrrrrr chrrrrrr. Soooooooooomn.

Oops, stai că începe Dimineața cu Răzvan și Dani!