Pagini

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Prin ei înşişi. Numai ei.

S'au strâns. Au fost mulţi. Îşi iubesc libertatea, aşa, şi ştiu ce să facă din / cu / pentru ea. Îşi iubesc democraţia, aşa, şi şi'o apără.

Despre englezi e vorba. Şi despre cum nu vor să se lase ei sufocaţi de legile anti-teroriste. Povestea evenimentului din Trafalgar Square (I'm a photographer, not a terrorist) este doar puţin mai mult decât povestea unei serbări câmpeneşti londoneze. Nici măcar când se încrâncenează şi se revoltă nu'şi pierd calmul. Calmul lor englezesc. Aş fi curios dacă, vorba Andei Călugăreanu (sau a lui Alexandru Bocăneţ?) calmul englezesc al unui englez a reuşit să scoată un alt englez din calmul său englezesc.

Ce mi se pare, însă, mai tare sunt comentariile de pe forumul articolului din Telegraph.

Guys, mulţumim pentru că ne'aţi exportat democraţie & parlamentarism. Sorry, guys. Nu e pentru noi!


PS: Norman Lord Tebbit of Chingford şi două argumente geniale (GE-NI-A-LE) pentru ceea ce taman am spus: aici şi aici; oh, yeah!

Un comentariu:

  1. Geniale, as you say, my dear friend. Multam de trimisu' la lectura, m-a incantat debate-ul. Iar ca si fotograf, mi-e nitel groaza de ce urmeaza, dar om trai si om vedea, toate la vremea lor. ("Indubitabil, mai Ioane.")

    RăspundețiȘtergere