Suntem mândri purtători ai unui statut profesional pe care nu'l merităm.
Stăm în faţa unui calculator şi aşteptăm un breaking news pe marile agenţii sau la CNN.
Primim "ponturi".
Ni se pun pe birou dosare gata compuse.
Ne sună câte un consilier de imagine.
Ne ia de braţ, pe culoarele Parlamentului, câte un mustăcios din tabăra adversă, explicându'ne cum stă treaba pe care noi, desigur, o vom prezenta, iniţiaţi, publicului larg.
Ne ducem pe teren şi facem reportaje senzaţionale despre babe care au violat un hoţ de găini.
Ne ridicăm statui în dosul prompterelor.
Facem audienţă chemând în platou cele două amante de sex incert ale nu ştiu cărui cocalar.
Ne lăsăm pitulaţi în tomberoane.
Punem întrebări de genul "cu ce gânduri aţi venit la târgul de joburi?"
Ne întoarcem în satul copilăriei lăudându'ne... au, mamă!
În fiecare primăvară, urât obicei, se retrage câte un coleg drag. În fiecare primăvară ne mai pleacă un prieten. În fiecare primăvară mai sărăcim puţin. Se duc cei buni. Rămânem noi, cei dispuşi să punem osul la înmormântarea noastră, a celor mândri purtători ai unui statut profesional pe care să fiu al naibii dacă'l merităm.
Iuliane... Mile...
One day later edit: uite, Ema, aici e un motiv în plus - şi argumentul suprem!
Stăm în faţa unui calculator şi aşteptăm un breaking news pe marile agenţii sau la CNN.
Primim "ponturi".
Ni se pun pe birou dosare gata compuse.
Ne sună câte un consilier de imagine.
Ne ia de braţ, pe culoarele Parlamentului, câte un mustăcios din tabăra adversă, explicându'ne cum stă treaba pe care noi, desigur, o vom prezenta, iniţiaţi, publicului larg.
Ne ducem pe teren şi facem reportaje senzaţionale despre babe care au violat un hoţ de găini.
Ne ridicăm statui în dosul prompterelor.
Facem audienţă chemând în platou cele două amante de sex incert ale nu ştiu cărui cocalar.
Ne lăsăm pitulaţi în tomberoane.
Punem întrebări de genul "cu ce gânduri aţi venit la târgul de joburi?"
Ne întoarcem în satul copilăriei lăudându'ne... au, mamă!
În fiecare primăvară, urât obicei, se retrage câte un coleg drag. În fiecare primăvară ne mai pleacă un prieten. În fiecare primăvară mai sărăcim puţin. Se duc cei buni. Rămânem noi, cei dispuşi să punem osul la înmormântarea noastră, a celor mândri purtători ai unui statut profesional pe care să fiu al naibii dacă'l merităm.
Iuliane... Mile...
One day later edit: uite, Ema, aici e un motiv în plus - şi argumentul suprem!
nu vorbi din furie.. sunt multe alte lucruri faine care nu merita blazarea asta.
RăspundețiȘtergereCristi, media nu poate face lumea mai buna, dar poate furniza un anti-depresiv contra nevrozei colective. Poate, dac vrea. Dar, instead, o amplifica, prin mesajele de ora 5 (declinate in toate formele si livrate la orice ora)
RăspundețiȘtergereda-o-n ma-sa de treaba..scuzati limbajul trivial,dar nu te poti abtine..asta-i cretinism in floare.. in fine, cristi, ma gandeam la actiunile nepopuliste pe care le-ati intreprins, chiar nu merita uitate..
RăspundețiȘtergereblog is very good, I like it! Thank you for you sharing!Your blog is really helps for my search and i really like it
RăspundețiȘtergerehttps://www.roknelbeet.com/نقل-اثاث-بجدة/
https://www.roknelbeet.com/نقل-اثاث-بالدمام/
https://www.roknelbeet.com/نقل-اثاث-بمكة/
https://www.roknelbeet.com/تخزين-اثاث-بالرياض/