De ce?
Pentru că trebuia cumva legitimat puciul militar de astăzi. Sau, altfel spus, preluarea puterii de către armată.
Dacă Mubarak spunea, ieri seară, că predă prerogativele armatei, spiritele se inflamau şi mai tare. Anunţând, însă, că rămâne în funcţie, a oferit armatei şansa de a intra în rolul salvatorului. Care armată a anunţat în cursul dimineţii, că pregăteşte un comunicat important, apoi a mărit suspansul, amplificând disperarea când a dat drumul comunicatul prin care garanta "reformele promise".
La un moment dat, când instituţia armatei a atins, în conştiinţa protestatarilor, masa critică pentru a deveni "răul cel mai mic" şi a fi dorită ca mesia, a fost făcută publică vestea fugii şi demisiei. Iar pentru a nu se naşte un vid de putere, administraţia a fost preluată de instituţia cea mai credibilă - adică de către corpul generalilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu