Pagini

vineri, 11 martie 2011

Der große Zapfenstreich

Zapfenstreich.
Zapfenstreich.
Zapfenstreich.
Sună ca Maschendrahtzaun. Nu?

După amurgul Reichului, orice exhibiţionsm militar avea să pără deplasat în Germania. De altfel, armata federală a fost regândită, după ocuparea de către aliaţi, pentru misiuni umanitare. Un fel de şcoală de fete la călugăriţe pentru băieţi cu bocanci 47, nu?

De la sfârşitul celui de'al doilea Război Mondial, în Germania Federală nu s-au mai ţinut parade militare. Germanii nu au un 14 iulie cu bombardiere pe deasupra Arcului de Triumf, nici un 1 decembrie cu jandarmeriţe şi ciolan afumat în fasole bătută. Singura dată când o gardă militară bate pas de defilare - aşa numitul Zapfenstreich - este la instalarea sau retragerea din funcţie a unui preşedinte. Şi, excepţie, când Helmut Kohl şi-a trecut omologii pe sub Poarta Brandenburg, la reunificare.

Ieri seară (căci Zapfenstreich-ul este legat de un vechi ritual al stingerii şi se ţine după ce se "întunericeşte") a plecat de la Ministerul Apărării Karl Theodor (Maria Nikolaus Johann Jacob Philipp Franz Joseph Sylvester Freiherr von und ) zu Guttenberg. Baronul von & zu Copy-Paste. Cu paradă militară şi cu fum. Fum pe ape.

Domnul cu numele lung (dap, toată paranteza din paragraful anterior provine din certificatul de botez al ex-ministrului), baron deopotrivă genetic (zu) şi prin numire (von), şi-a pierdut titlul de doctor în urma unui scandal de plagiat prost administrat (nu plagiatul, scandalul). Or, în Germania, un titlu doctoral este suprema onoare. Există Frau Helga şi Herr Fritz dar, Frau şi Herr îşi pierd orice valoare când apare Dr. Rege să fii, dacă eşti doctor în... musai Doktor Kaiser sau König trebuie să ţi se spuie.

O dată cu titlul pierdut, Doktor von und zu, a redevenit simplu Freiherr (baron) von und zu. Şi, din restul de onoare dosită pentru zile negre, ministrul a demisionat.

Ei, bine, în onoarea retragerii ministrului demisionar s-a constituit un Zapfenstreich dintr-ăsta şi, pentru prima oară în istoria muzicii militare, fanfara a abandonat repertoriul specific şi a cântat, la cererea expresă a baronului, o versiune - care nu, nu se numeşte plagiat - pentru alămuri şi alţi suflători a celebrului Smoke on the water.

PS: Maschendrahtzaun? Ah, nimic deosebit, un gard de sârmă şi atât.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu