Un weekend, trei zile, şase ore, nouă minute

Printre altele pe care nu le ştiu, nu mă pricep la motoare.

Când s'a prăpădit Ionică, în creierii nopţii, pe la 140 kmh, pe o autostradă în Austria, m'am dat jos şi m'am pornit să trag cu ochiul de jur împrejur, ca şi cum, la un moment dat, peştişorul de aur (îngheţat, de altfel, în zăpada ce se aşternea viscolit) mi'ar fi dat puterea de a înţelege ce se petrece sub capotă - nu că ar fi fost neapărat una dintre dorinţele mele. Evident că, în scurt timp, am conştientizat ridicolul în care mă pusesem şi am recurs la ce ştiam eu mai bine din tehnică: să tastez 112 (pentru a depune plângere împotriva mea, pericol pe autostradă).

Nu mă pricep la motoare dar maşinile îmi plac (şi viteza - chiar dacă nu prea am voie). Şi îmi mai plac oamenii care îşi trăiesc pasiunile.

Aşa. Acesta a fost un intro. Acum mergeţi să vedeţi filmuleţul.