Pagini

duminică, 13 noiembrie 2011

Prea mult, prea intens...

... și cam atât.

Herr Ispas și'ar fi luat, poate timp, să scrie o carte. Dar n'a făcut'o pentru că lui îi place să povestească. E, vorba lui Laurențiu, genul de personaj căruia îi pui o singură întrebare, lași aparatul să înregistreze, ieși la un tutun, faci o cafea, tragi un pui de somn și el încă n'a încheiat. Are debit, are vervă, are vână, are verb, are și câteva expresii de care nu se desparte niciodată. Îl întrerupe doar bătrâna care se așează la masa de alături. "Ia uite, o caută...".



Bătrâna de la masa de alături are vârsta noastră la un loc. La fel și consortul ei. Domnul a luat o supă, doamna ceva cu carne. Și câte un pahar de kölsch. La care doamna își aprinde și un cigarillos.

În urmă cu o săptămână, la barul cârciumii din centrul Gladbachului, două doamne, cochetând cu senectutea doamnei cu cigarillosul, trag de zor kölsch după kölsch. Ca să nu le pice greu, la final comandă câte un digestiv, pe care îl dau peste cap. Își iau bastoanele și părul cărunt și pornesc, domol, spre casele lor.

La masa de la geamul Cervezeriei Allemane, unde obișnuia să își omoare timpul Hemingway, patru madrilence, nici una foarte tânără, stau cu berile în față și discută ceva ce povestitorul, trecător accidental prin piața Santa Ana, nu aude. Dar nici nu își dă silința, pentru că amintirea unei națiuni ce sigur ar condamna patru femei stând singure într'o cârciumă, cât timp locul lor e la cratiță, este prea deprmantă pentru a mai lăsa lor de planaj în detalii.

Dar cum să te așezi să așterni prea multe despre ziua de alaltăieri când ieri ai văzut - priceless - luna plină oglindindu'se spart în canalele unui Amsterdam deasupra căruia pluteau aparent haotic, într'un zig zag de stol de licurici, avioanele așteptându'și rândul la aterizare în vreme ce bezna Mării Nordului, alături, era picurată de nano-luminile vapoaprelor amintind, pentru o clipă, de gloria flotei plecate să aducă mirodeniile Indiilor?

Și cum să dezvolți mai mult decât un paragraf din amintirea de ieri când azi l'ai cunoscut pe fascinantul Herr Ispas?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu