Pagini

miercuri, 8 iunie 2011

Matrix analog


În poza cu margini zimțate, mușcată de ani, domnul în pantaloni de stofă ancorați în bretele poartă o cămașă lejeră, de vară, cu mâneci scurte și dungi verticale despre care, asmuțit de strălucirea lăptoasă a soarelui din această dimineață, mă simt îndreptățit să le bănuiesc albastre, cam ca cerul spre Răsărit în ceasurile dimineții. Se sprijină într'un baston frumos lacuit, maron, cred. Părul cărunt face parte din moștenirea genetică și blazonul familiei - îl poartă și sexagenara de lângă, îl va adopta, cândva, mai târziu, și tinerica de alături, al cărui plod privește nătâng din subsolul unui colț al fotografiei zimțate, 9x13, format peisaj, imprimată pe la ceasurile serii și așezată, mai apoi, pe hârtia peste care s'au tot așternut, de atunci, decenii unul după altul, vreo patru. 

E uimitor cât viitor se'nghesuie în mogâldeața aia de câțiva milimetri pătrați de hârtie - pe care, se vede treaba (se citește pe fața lui!) l'au cam alergat să încapă în albumul de familie.

 *

Când am întors, la semafor, privirea, să'l mai privesc odată îndepărtându-se mi s'a părut, pentru o clipă, că întregul univers se trage din acea fotografie îngălbenită în cutiuța albastru cu amintiri a dinastiei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu