Pagini

miercuri, 30 iunie 2010

Nu'mi răspunzi la iesemies

Îi spune textietate şi, să fiu sincer, singurul lucru pe care nu'l ştiam e că poartă un nume.

Întâi te simţi într'un mare fel, apoi, încetul cu încetul, te simţi într'un alt fel, tot mai mic, şi, la final, înjuri. La început le trimiţi destinatarului, apoi, încetul cu încetul, operatorilor de servicii. În cele din urmă închizi aparatul, îl reporneşti şi tastezi repede: "Măcar ajung la tine mesajele mele?". Timp în care pui săpunul în frigider şi torni iaurt pe periuţa de dinţi.

Cercetătorii, căci da, despre cercetători e vorba, spun că excesul de sms-uri generează adevărate baloane în jurul scriitorilor, aşa că există riscul să intri unde nu ţi'e treaba sau să treci strada când e posibil ca un alt maestru să o facă pe direcţia perpendiculară direcţiei tale. Şi, mai spun cercetătorii ăştia, australieni cu capu'n jos, au primit veşti, tocmai din Japonia că au apărut chiar şi cazuri de tulburări fizice - gen "deget monstruos".

Bine, aşa, şi eu, fără să primesc fonduri de cercetare, am ajuns la concluzia că există ricul unor viitoare generaţii cu butone în palmă. Da' cine să mă creadă pe mine? Sau, poate, mesajul meu nu a ajuns la destinaţie!

PS: manifestării opuse îi spune textafrenie.

2 comentarii:

  1. exista deja butoane pt palma. Am vazut eu un soi de mini tastatura de telefon, era dezvoltata chiar de romani si sunt ani de zile de atunci.

    RăspundețiȘtergere
  2. ei, da' nu s'a născut încă bebeluşul cu tastatură'n loc de linia vieţii
    deşi poate se va naşte direct cu touch screen ;)

    RăspundețiȘtergere