Pagini

miercuri, 10 august 2011

Der-die-das marea depresie


Marea depresie nu este ceea ce credeţi. Nu e ceea ce urlă ziarele. Nu e ceea ce plâng bursele.

Marea depresie este acea singură zi în care Germania VEDE soarele - adică îl simte doar în ochi, nu neapărat şi pe piele - iar tu eşti condamnat să stai într'un demisol, cu vedere spre un gnag strâmt, dimpreună cu patru indonezieni, o croată purtând pantofi mărimea 43 şi o poloneză blondă cu care te ştii din tren sau autobuz şi care e plătită din banul contribuabilului german să te înveţe diverse chestii pe care nu ar fi bine să le faci, înainte să îţi spună cum se face ceea ce trebuie făcut. Aici. În catacombe. Departe de realitatea cotidiană. Unde nici telefonia mobilă nu pătrunde, cu atât mai puţin soarele.

Şi depresia se adânceşte când toţi cei patru indonezieni încep - simultan sau, în cel mai fericit caz, suprapus - să muşte din microfoane în limba aceea pe care nu mă prind cum a putut'o învăţa Liviu Iurea (îl ştiţi de la televizor, e omul TVRului la Moscova).

Marea depresie nu e ceea ce a aşteptat toată lumea de la "lunea neagră". Şi hai, admiteţi: aţi cam râs de Frau Teflon când a spus'o pe aia cu "piaţa a generat criza aceasta, piaţa să o rezolve!". Şi aţi fi strâmbat din nas dacă aţi fi aflat că doamna Bundeskanzler(in) refuză să îşi întrerupă concediul şi revine de pe unde e plecată abia vineri.
De ce?
Pentru că este der, die, das femeie in a man's world? Pentru că e nemţoaică? Pentru că e fiică de popă? Pentru că limba pe care o vorbeşte are, cum spunea Mark Twain, propoziţii interminabile în care acţiunea propriu zisă se aşterne de'abia la sfârşit şi include invariabil o succesiune ce sună a haben wollen seien werden? Fapt care, desigur, dacă nu distruge din credibilitate, cel puţin plictiseşte!

Ei, bine, nişte domni scorţoşi, care le ştiu pe toate, lăudându'se ca fiind insideri, nişte domni care dau măsura lucrurilor pentru că altfel nu ar fi făcut carieră la Wall Street Journal, spun exact acelaşi lucru pe care l'a spus doamna der die das: criza asta nu e ca cea din 2008, criza asta este rezultatul spaimelor pieţei, piaţa va fi cea care o va rezolva (traducerea articolului, în Gândul).

Iar au început toţi indonezienii să vorbească simultan. Întrerupem aici postarea. Vom reveni.

PS: iar se sinucide unul la Cotroceni? Ce criză? Care Londra în flăcări?

Un comentariu: