Rolf Dieter Brinkmann a scris o poezie fără eroi. Fără copaci. Fără dormitoare și fără culori.
Fără emoții. Fără arome, fără garduri, fără ziduri pe care să te cocoți.
O poezie fără ceas, în care nu poți săruta și nici sângera. Nu ține la nesfârșit, ține doar cât îți trebuie să o citești. Nimeni nu râde în această poezie. Și nu are nici țigări. Nici bani de buzunar. Și nici nebunii. Nu apare nici o zi de vară. Și nici o oglindă.
Și nici să iei un loc și să meditezi nu poți în poezia în care nu e niciodată marți, care nici măcar nu neagă ziua de luni și pe care a scris-o Rolf Dieter Brinkmann.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu