Animalele. Leapșă veche, pe citare.

Am preluat cândva de la LuciaT 
care, încercând să încadreze o lectură (Jeff Vandermeer, Veniss Underground) într-un anume gen literar,
îl cita pe TO Bobe care 
îl cita din Foucault care
îl cita din Borges care 
la rândul lui cita din “o anume enciclopedie chinezească”
am preluat, spuneam, şi-anume leapșa asta:

“animalele se împart în: a) animale aparținând Împăratului, b) îmbălsămate, c) îmblânzite, d) purcei de lapte, e) sirene, f) animale fabuloase, g) câini în libertate, h) incluse în prezenta clasificare, i) care se agită ca nebunii, j) nenumărate, k) desenate cu o pensulă foarte fină din păr de cămilă, l) et caetera, m) care tocmai au spart ulciorul, n) care de departe par muște”.

Nu știu dacă mai sunt bloggeri care să ducă leapșa mai departe, cu tot cu citarea sursei. Nici nu-i musai. A fost o joacă.
Care atunci, în 2007, mi-a plăcut.