Nopțile colorate ale Rusiei

La minus 26 de grade, Moscova a încremenit. Nici vântul nu mișcă. Frigul l-ai simțit pe la minus 10; la minus 15 ți-a fost groaznic. După aia n-a mai contat nimic.


Ușile nu se mai deschid de mult. Zăpada, înghețată de vreo lună, așa, paoet de prin noiembrie, chiar, troznește sub tălpi. Zass calcă mai apăsat, mai rar, acolo sus, la el, probabil că e mai frig cu un grad. Eu am pașii mai mărnuți, mă țin după el. Mai degrabă patinez, cu 40 și jumătate la talpă mi-e mult mai ușor să mă las dus în siajul lui Zass decât să țin ritmul.
La un colț de stradă, pe Mosfilm Moskaia, lângă unul din blocurile acelea sovietice în care, pe vreme lui Stalin, trei familii împărțeau același apartament, cu o budă la comun și o singură bucătărie, lângă unul din blocurile acelea lungi, de două sau trei etaje, în preajma ieșrii dintr-un pasaj pietonal subteran ce dă într-o stație în care de vreo două ore n-a mai oprit nici un troleibuz, o dugheană. Ultimul semn de viață. Doi muscali în șubă, sub clăbăț, stau în picioare și își pasează o sticlă de vreo doi litri jumate de bere. Bere! Pe frigul ăsta. Hai, dacă era vodka, avea sens. Dar bere! Bere!
Portiera dreapta față a vechii Dacii a ambasadei nu se mai închide cum trebuie. Cu excepția zilelor de iarnă, când temperaturile coboară dincolo de 26 de grade sub zero.

La 26 grade sub zero, vaporii din atmosferă cristalizează hexagonal și vânează orice strop de lumină, îl decodează și despică în culori. Rezultatul: astfel de coloane străpungâ nopțile Rusiei.
Partea aia frumoasă din Rusia.
Frumoasă-frumoasă.

Sursa foto e Der Spiegel.